După o lună august ratată în totalitate și alte douăzeci și două de zile din septembrie, am luat calea râului Z. Nu comentez pe seama acestei mari pauze, ea fiind pusă pe seama unor motive bine întemeiate.
Recunosc, am pornit la drum cu inima strânsă și cu gânduri negre ținând cont de situația altor râuri de munte din țară care au avut serios de suferit în urma caniculei prelungite și lipsei ploilor. Chiar nu știam la ce să mă aștept!
Pornit la drum treptat-treptat aveam să remarc că serviciul meteo consultat n-a greșit prognoza și că la capăt de drum, pe malul apei, termometrul de bord al motocicletei indica un neverosimil în urmă cu ceva timp 10℃, asta și după porțiuni de drum cu doar 8℃!
De cum am avut râul în rază vizuală m-am liniștit! Era în cotele în care m-a obișnuit de câțiva ani încoace în septembrie! Apa mică și foarte limpede! M-am bucurat nespus de mult să-l văd și să-l aud!
Ca să mă încălzesc am pornit în pas alert către punctul de intrare pe rău.
Din experiența anilor trecuți, am știut că va fi o zi dificilă de pescuit și că va fi greu să păcălesc câțiva păstrăvi.
Și așa a fost!
După câteva "ciupituri" de control ale puietului a urmat o ratare. Alte sute de metri fără a se întâmpla nimic ieșit în comun și mai apoi primul și ultimul păstrăv din fața aparatului foto. Alte sute de metri cu alte "ciupituri" și aproape de finalul partidei o altă ratare, filmată de această dată!
O ultimă fotografie și ... gata! Încă un sezon a luat sfârșit!
Întoarcerea către locul de parcare avea să-mi scoată în evidență (de parcă mai era nevoie!) că încet-încet toamna se instalează peste pădure: frunze galbene bătute de vânt, pâlcuri de brândușe, iar în aer doar susurul râului și zgomotul vântului!
Și pentru că se apropie închiderea sezonului de pescuit la păstrăv, un sfat adresat cititorilor acestor rânduri: lăsați păstrăvi în pace să se reproducă în voie!
Rămas bun! Cu voia Providenței, la revedere în 2025!
Varianta video a partidei aici! (click)
Până la o nouă postare, lansări precise și pești pofticioși!
