sâmbătă, 28 iulie 2012

Noțiuni introductive

De la startul acestui blog mi-am propus să dezvolt o pagină a începătorului, un mini-ghid unde cei ce doresc să apuce pe calea muscăritului (fly fishing) să găsească informații de bază cu privire la alegerea și/sau completarea echipamentului.
Nu am pretenția că este o pagină completă, loc de mai bine este întotdeauna, dar mi-am propus ca informațiile expuse sa fie cât mai simple și mai eficiente.
Totodată, această pagină va fi o pagină activă, fiind modificată ori de câte ori consider că vor apărea elemente noi, un rol important având și comentariile cititorilor acestui blog.
Dar să trecem la treabă!
Ce este muscăritul (fly fishing)?
Muscăritul este o metodă de pescuit ce se bazează pe lansarea așa-ziselor muște artificiale, fără greutate suplimentară în afara celei a firului de muscărit și a muștelor artificiale, în zona de hrănire a peștilor în scopul capturării acestora (și eliberării pe cât posibil!).
Metoda nu este una nouă, izvoare istorice demonstrează existența sa de a lungul secolelor începând din antichitate, când romanii relatau despre pescarii macedoneni ce foloseau această metodă, trecând prin evul mediu și perioada modernă, până în contemporaneitate.
Arealul de răspândire este divers, muscăritul fiind întâlnit din Europa până în Japonia și din America de Nord până în Australia și Noua Zeelandă, câștigând din ce în ce mai mulți adepți.
Pe ce ape se poate practica muscăritul (fly fishing)?
Practic, muscăritul se poate practica pe orice fel de apă unde există specii de pești ce se pot captura folosind acestă metodă! Astfel, se poate practica pe:
- ape dulci: pârâuri, râuri, fluvii, lacuri;
- ape sărate: mări și oceane.
Și într-un caz și în celălalt, muscăritul se poate practica fie de pe mal, fie din apă, fie din barcă.
Ce specii de pești se pot prinde folosind muscăritul (fly fishing)?
Locuitor al unui oraș de câmpie, ieșit la muscărit pe râul ce străbate orașul de reședință, nu de puține ori am fost întrebat "ce caut cu lanseta de muscărit? există păstrăv în râu?".
Contrar multor păreri neavizate, muscăritul nu se adresează exclusiv pescuitului de păstrăv!
Practicat cu muște artificiale adecvate, muscăritul poate duce la capturarea atât a peștilor pașnici (obleți, roșioară, văduviță, scobar, crap, etc.), cât și a peștilor răpitori din apele dulci (păstrăv, lipan, lostriță, clean, biban, avat, știucă, etc.).
În cazul muscăritului marin, se pot captura de la pești de talie mică, până la pești de talie mare (baracude, tarpon, marlin, ton, rechini).
Echipamentul necesar?
În cazul echipamentului necesar, îmi permit expunerea unui punct de vedere personal și anume clasificarea echipamentului în două categorii:
- de bază: lanseta, mulineta, firul de muscărit, leader, tippet și muștele artificiale;
- auxiliar: wadersi, vesta specială pentru muscărit, clipper, minciog, retractoare, cutii pentru muștele artificiale, amadou, substanțe chimice pentru îmbunătățirea flotabilității (paste sau spray-uri siliconice), ochelari polarizanți, etc.
Este evident că, dacă în cazul echipamentului auxiliar ne putem dispensa de un anumit/anumite lucru/lucruri, fără echipamentul de bază nu putem practica muscăritul!
De ce muscărit (fly fishing)?
- Pentru că în cazul practicării muscăritului în zona montană "pescuitul păstrăvului este de trei ori frumos", datorat frumuseții peștelui capturat (și eliberat!), metodei în sine și nu în ultimul rând peisajului înconjurător, diferit de la o porțiune la alta a râului, lucru ce ne duce cu gândul la definiția muscăritului în viziunea lui Izaak Walton - "The Contemplative Man's Recreation" (relaxare contemplativă).
- Oferă posibilitatea de a cunoaște locuri și oameni pe care în mod obișnuit nu am ajunge să le/să-i cunoaștem.
- Fiind un pescuit dinamic, bazat pe deplasarea continuă a pescarului în căutarea peștelui de la o porțiune la alta a râului uneori pe distanța a câtorva kilometri, este o importantă sursă de menținere a condiției fizice și implicit a sănătății.
- Satisfacția capturării peștelui folosind această metodă este nemăsurată, fiind amplificată în cazul în care au fost folosite muște artificiale confecționate chiar de către pescar, mărturie stând cuvintele scriitorului Al. Brătescu-Voinești: "Pescuitul cu musca este un sport mai greu decât vânătoarea. Un vânător bun ajunge poate să nu scape decât zece la sută din vânatul asupra căruia trage; un pescar cu musca, oricât de dibaci, nu ajunge să aibă în geantă nici cincizeci la sută din peștii care-i apucă musca". 
 
 
Până la o nouă postare, lansări precise și pești pofticioși!
                                                                                                  

vineri, 20 iulie 2012

Cândva, pe aici, trecea un râu...

Este titlul unui film regizat de Robert Redford, apărut în anul 1992 și avându-i  în distribuție pe Brad Pitt, Craig Sheffer și Tom Skerrit. Un film pe care personal îl recomand cu căldură tuturor acelora care îndrăgesc și practică fly fishing-ul.
Poate că vă întrebați ce legătură are filmul cu acest blog? Ei bine, titlul acestui film se potrivește foarte bine cu situația mai multor râuri de munte din România și în mod special cu situația râului de munte pe care m-am lansat cu mulți ani în fly fishing (muscărit).
Râul despre care scriu, este un râu de munte cu o lungime de aproximativ 20 km, afluent dreapta al râului Cerna. Nu este un râu tipic de muscărit, nici nu știu dacă poți face lansări mai lungi de 10 m și asta numai în anumite locuri, metoda ideală de pescuit fiind cea cu nimfe. Ceea cel face deosebit este zona pe care o străbate acest râu: cea mai bătrână pădure de foioase din Europa (estimată la circa 400 de ani), existența unor specii de plante cu caracter submediteranean, cascade (Cascadele Mari, Cascadele Mici), stânci impunătoare, locuri încărcate de legendă...


Din păcate pe acest râu, în numele progresului, s-au început ample lucrări de prefacere și de captare a apelor pentru construcția unei așa-zise microhidrocentrale cu o putere de 2,8 MW, racord la 20 kV încă din 2007 (investitor: ALPHA Construct Sistem S.A., emitent: ENEL Distribuție Banat)
Pentru aceasta, mica potecă ce șerpuia, suind, printre fagi seculari, presărați ici-colo cu cireși și castani sălbatici, a fost înlocuită de un drum de acces deschis cu excavatorul și buldozerul! Materialul lemnos și bolovani rezultați au căzut direct în albia râului obturând-o! 

Tăierea de material lemnos
În același mod, sub acțiunea dinamitărilor, au dispărut Cascadele Mari, succesiune de monoliți impresionanți printre care apa cădea de la înălțimi de 2-3 m și la baza cărora existau tăuri în care sălășuiau păstrăvi mai mari de 20 cm și peste 0,25 kg.!

Cascadele Mari - acum!
Dacă altădată păstrăvii se simțeau ca la ei acasă, fiind prezenți pe întreaga lungime a râului, acum în urma acțiunii sus-amintite, coroborat cu anii secetoși și acțiunile barbare ale localnicilor care au otrăvit constant apele râului, au făcut ca străbătând o mare porțiune din râu să nu pot vedea nici măcar un păstrăv...Am rămas doar cu amintirile și părerile de rău! Poiana cu priboi, Fântâna lui Dragu, Tăul Mare, Tăul Verde, Ariciul lui Mili se vor pierde în negura istoriei, neștiute fiind de generațiile viitoare...


Zona sălbatică, neatinsă
Finul Mitică în acțiune!
Zona sălbatică, neatinsă
La întoarcere m-a încălzit doar prezența unui bursuc, dar care, din păcate, nu s-a lăsat fotografiat!
Între timp lucrările la microhidrocentrală au fost sistate din lipsă de bani, dar după părerea mea răul a fost deja făcut...
Probabil că, în scurt timp, vom putea spune: cândva, pe aici, trecea un râu...
Până la o nouă postare, lansări precise și pești pofticioși!
                                                                                                   





P.S. Pentru a vedea ce s-a întâmplat cu aceste locuri minunate accesați postarea După 20 de ani sau Cândva, pe aici, trecea un râu (II) (click)