S-au scurs cu repeziciune 20 de ani de când cam pe la această vreme, Nea Ion Cristoi, cel care mi-a fost mentor și ghid în ale pescuitului montan, a plecat din această lume la scurt timp după ultima noastră partidă de pescuit pentru a pescui pe veșnicele plaiurile ale pescuitului! Cu toate că la ultima vizită am fost total decepționat, mi-am propus să fac o ieșire pe râul de suflet, unde am avut parte de prima partidă de pescuit la păstrăv! Un tribut adus memoriei lui Nea Ion!
L-am capacitat pe finul meu Dumitru (Mitică pentru cei apropiați!) și am pornit la drum într-o frumoasă duminică de 8 iunie 2014. Aveam să fim uimiți de transformările petrecute de la ultima noastră vizită!
Și câte nu s-au întâmplat în acești 20 de ani! Nea Ion nu ar mai recunoaște valea! Deși la un moment dat am crezut că lucrările de construcție ale unui baraj menit să alimenteze o microhidrocentrală au fost sistate din lipsă de fonduri, realitatea din teren, după doi ani, este alta: primii 5 km ai râului nu mai există iar poteca ce șerpuia, urcând sau coborând pe marginea râului s-a transformat într-un adevărat drum...
Înainte... |
2014! |
Înainte... |
2014! |
2014! |
Practic, în numele energiei verzi, cei 5 km din cursul inferior al râului au fost sacrificați pentru a fi înlocuiți cu o... țeavă! Țeavă alimentată dintr-un baraj!
Am trecut de zona cu lucrări hidrotehnice și ne-am "scufundat" în sălbăticia pădurii de fag. Ne-am pregătit și ajustat echipamentul și am pornit la pescuit! În paranteză fie spus, a fost prima partidă de pescuit la păstrăv la care am folosit lanseta Scott A4 #4, mulineta Greys 300 și firul Rio Gold light touch! Personal am optat pentru pescuitul cu muscă uscată, în timp ce finul Mitică, mai puțin experimentat, a folosit nimfe ușoare, imitând corobeții.
Din tău în tău, din repeșug în repeșug, ne-am bucurat de natura înconjurătoare, de liniștea spartă doar de susurul râului și cântecul vreunei păsărele. Amintirile m-au năpădit, sentimente amestecate, spiritul lui Nea Ion fiind mai prezent ca niciodată!
Finul Mitică |
Subsemnatul |
Insistență...neconcretizată! |
Am poposit pentru a lua un dejun frugal și am pornit la drum!
Și dacă ar fi să folosesc fraze celebre din "Operațiunea monstrul": ajung la un tău, clasic, adâncime și curent mediu, lansez...nimic, lansez a doua oară, musca cade lin pe apă, plutește natural, sunt concentrat, o scurtă clipocire și dispare...înțep, lanseta lucrează minunat, nu mă pierd cu firea...primul păstrăv! Foto și eliberare!
Primul păstrăv al partidei...
|
...și ultimul din cei șapte! |
Și vorba finului, situația s-a schimbat radical în bine, astfel încât după alte tăuri și repeșuguri sufletul mi s-a umplut de bucurie: am reușit să păcălesc șapte pistruiați, unul mai frumos decât celălalt! De undeva de sus, Nea Ion, a vegheat asupra mea!
Nu-mi venea să mă opresc și doar tunete din ce în ce mai prezente și stropi de ploaie m-au adus cu picioarele pe pământ: era momentul să plecăm spre casă!
Nu-mi venea să mă opresc și doar tunete din ce în ce mai prezente și stropi de ploaie m-au adus cu picioarele pe pământ: era momentul să plecăm spre casă!
Rămas bun, râu drag, rămas bun, Nea Ioane!
Din păcate, nici de această dată finul Mitică nu a reușit să-și treacă în palmares primul păstrăv! Cred că o parte de vină îi revine și "senseiului" (subsemnatul)...
De remarcat faptul că, întreg echipamentul lanseta, mulineta și firul, mai sus-amintite, au lucrat admirabil, atât la lansări, cât și în timpul drill -ului, fiind o adevărată încântare.
Toți păstrăvii au fost redați râului!
Toți păstrăvii au fost redați râului!
Până la o nouă postare, lansări precise și pești pofticioși!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu