Cele relatate în această postare nu sunt de dată recentă ci s-au petrecut în urmă cu ceva timp, pe data de 10.11.2017.
Aceeași locație, aceeași formulă (Alin și cu mine), într-o dimineață ceva mai răcoroasă și într-un decor schimbat datorită creșterii apei și a deplasării plaurilor sub acțiunea vântului.
Foarte încrezători, chiar dacă erau semne evidente ale faptului că locul fusese frecventat, ne-am pregătit echipamentul și am trecut la treabă.
Am abordat cu multă încredere locurile de acum consacrate și care îmi confereau o nouă perspectivă în urma transformărilor enunțate anterior.
Mă bucuram liniștit de lansările reușite și de evoluția streamerelor când exact în spatele meu, suficient să nu mai pot lansa, oprește un Suzuki Jimny. Am știut că-i de rău augur.
Din mașină coboară trei personaje de vârstă mijlocie, dintre care unul preia inițiativa:
- Domne' merge ceva? La ce dai?
Îi salut politicos și răspund:
- La știucă!
- Putem să dăm și noi aici? continuă personajul.
Îi evaluez rapid și-mi dau seama cu ce fel de oameni am de a face, răspund:
- Sigur că da...după care mă iau și plec
Plecarea a fost de bun augur. După câteva lansări în fața aparatului foto poposește o știucă de vreo 30-35 cm, o mârliță pentru cei avizați! Foto și eliberare!
Dinspre locul părăsit cu ceva timp în urmă, se aud tot felul de discuții și se văd tot felul de scene hilare. Locul răsună de vocile celor trei!
Ulterior, Alin, care a pescuit în apropierea acestora, avea să-mi povestească că a fost martor când încercând să-și recupereze prețioasele năluci unul dintre personaje era urcat într-un copac de pe mal, iar un altul s-a dezbrăcat și s-a băgat în apa rece...Fără cuvinte!
Era clar că partida este compromisă și tocmai de aceea am plecat spre o nouă locație.
Ajunși la fața locului am dat peste o baltă mai puțin ofertantă pentru pescuitul cu streamere, neexistând mai mult de două locuri de unde s-ar fi putut lansa în condiții propice. O barcă sau un belly-boat ar fi fost aur curat!
Risc, urc pe un buștean căzut în apă, fac câteva fotografii iar mai apoi încep să lansez.
Am fost foarte sigur de reușită cu atât mai mult cu cât luciul apei a fost spart de nenumărate ori de atacuri la suprafață. În schimb, toate eforturile depuse au rămas fără rezultat!
Mai mult, ușor, ușor, soarele s-a ascuns printre nori iar atacurilor la suprafață au dispărut lăsând locul unei liniști mormântale.
Nici Alin nu a avut mai mult noroc și de aceea am stabilit de comun acord să ne întoarcem la locația de debut în speranța că cei trei au plecat.
Așa a și fost! Erau plecați, dar și timpul cam înaintat.
Personal, n-am mai repetat performanța de dimineață dar Alin a reușit capturarea unei știuci de aprox. 40-45 cm chiar înainte ca întunericul să pună stăpânire pe împrejurimi.
După eliberarea acestei capturi am mai zăbovit foarte puțin și am luat calea orașului, evident pe drum comentând cele petrecute peste zi...
Până la o nouă postare, lansări precise și pești pofticioși!
