Ieri, împreună cu fiul meu pe post de "ucenic-observator", am luat calea unui râu pe care mi-am dorit să-l explorez de mult timp, dar pe care n-am ajuns din diverse motive.
Sincer, ținând cont de seceta existentă la nivel național, nu știam la ce să mă aștept!
Ajunși pe valea râului, un drum forestier destul de degradat a pus mașina și nervii noștrii la încercare dar nu ne-a oprit de la misiunea noastră.
Coborâți din mașină aveam să dăm peste o răcoare binefăcătoare, în contrast cu fierbințeala orașului.
Râul? Zglobiu, cu debit suficient și apă limpede numai bună pentru pescuitul cu muște uscate.
Am început pescuitul având la capăt de leader o imitație caddis #14.
S-a dovedit o alegere inspirată deoarece nu după mult timp în fața aparatului foto a poposit primul păstrăv al zilei.
Mi-am luat o piatră de pe inimă! Cum aș fi apărut în fața fiului-meu cu o partidă stearpă?
Râul ne-a purtat când în porțiuni cu praguri, când în porțiuni de întinsură dezvăluindu-ne cadre naturale minunate.
Nu mă pot lăuda cu un număr mare de capturi.
Pe lângă alți doi-trei păstrăvi, am avut parte de câțiva "degeței" și de vreo două-trei ratări cu exemplare chiar mărișoare.
Per total pot spune că am avut parte de activitate.
Întreaga partidă de pescuit s-a desfășurat sub privirea atentă a fiului meu, dornic să-și înșusească tainele muscăritului dar atent și la cele înconjurătoare. Sunt convins că nu s-a plictisit!
Am plecat de pe apă relativ repede ținând cont de degradarea drumului forestier și distanța drumului de întoarcere...
Până la o nouă postare, lansări precise și pești pofticioși!
