Îmi era dor de susurul apei și vuietul cascadelor, de umbra și liniștea pădurii, într-un cuvânt îmi era dor de o evadare din jungla de beton a orașului.
Și o dată ivită ocazia, nu am ezitat și profitând de o prognoză a vremii favorabilă, mi-am încălecat calul de oțel și am plecat spre plaiuri hunedorene.
Ajuns la fața locului, mi-am achitat taxa de pescuit și apoi au urmat câțiva kilometri de soft-enduro pe drum forestier.
Echipat și cu sufletul plin de bucurie am pornit la pescuit. La capăt de leader, clasica, de acum în ce mă privește, muscă Wulff #14. Apa ușor tulbure, dar nu exagerat!
Primul tău, prima lansare și ... prima ratare! Semn de rău augur! De altfel, ratările aveau să mă urmărească pe întreaga perioadă de pescuit, de vină fiind poate mărimea mică a păstrăvilor sau momentele mele de reverie sau ambele la un loc!?
 |
| Start! |
Dar ce mai contează! Important este că peștii sunt acolo și răspund la musca uscată!
După alte câteva tăuri și repeșuguri a venit și primul păstrăv, la fel de mic ca păstrăvii de acum doi ani!
 |
| Topliță |
Mi-am zis că e momentul să încerc și o muscă Humpy, galbenă, confecționată cu o zi înainte! S-a dovedit atractivă și un alt mic păstrăv i-a căzut "victimă"! E un fel de a spune, fiindcă în realitate toți peștii s-au întors în cel mai scurt timp posibil în mediul lor de viață!
 |
| Yellow Humpy #14 - ady_fly variant... |
 |
| ... și un păstrăv păcălit cu ea! |
La un moment dat o întâlnire neașteptată: în spatele unui copac se odihnea un porumbel călător!
Horticultorul din mine nu putea rata fotografierea acestei frumoase colonii de ciuperci Pleurotus - bureți de fag!
Pleurotus sp.
Continui să muscăresc, să contemplu frumusețile naturii! Mai prind, mai ratez! Mai schimb un tippet, mai schimb o muscă deteriorată!
Între timp cerul se întunecă, făcându-mă să regret decizia de a lasă jacheta de ploaie în top-case-ul motocicletei, în dorința de a fi cât mai lejer echipat. Nu țin cont de această amenințare și continui să muscăresc! Reușesc să mai păcălesc câțiva păstrăviori!
Din păcate apa s-a tulburat ceva mai mult decât în dimineața zilei, semn
că undeva în amonte a plouat, iar păstrăvii au devenit mai puțin
cooperanți, drept pentru care, ținând cont și de ora înaintată și de
drumul de întoarcere am pus capăt pescuitului!
Un solicitant drum de întoarcere, încărcat echipamentul, soft-enduro pe drumul forestier, drumul național și înapoi în jungla de beton! Obosit dar cu sufletul plin de bucurie, promit că mă voi întoarce peste o săptămână dacă nu apare neprevăzutul!
Un montaj cu mai multe fotografii din acestă ieșire poate fi vizionat aici
Până la o nouă postare, lansări precise și pești pofticioși!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu