Păstrez la loc de mare cinste o fotografie.
O fotografie alb-negru, îngălbenită de vreme, având în prim plan un domn de vârsta a doua și un tânăr, iar pe fundal natura sălbatică și apa "clocotindă" a uneia dintre așa-zisele Cascade Mari, ale unui râu pe care n-am să-l uit niciodată, așa cum nu se uită nici prima dragoste.
Este o fotografie realizată acum 30 de ani, în a doua decadă a lunii
mai, la prima mea ieșire pe un râu de munte în căutarea păstrăvului!
Privită cu atenție fotografia păstrează inițialele I și A, trecute cu pixul de către autorul său domnul I, de parcă altfel nu ne-am fi recunoscut.
I provine de la Ion, Nea Ion cum era cunoscut și cum îi plăcea să i se spună, povestitor fără pereche, înzestrat cu talentul picturii și care mi-a fost mentor pentru scurt timp.
A provine de la Adrian, adică subsemnatul.
Astăzi, după 30 de ani, vă pot spune că Nea Ion s-a grăbit să plece pentru totdeauna pe veșnicele plaiuri ale pescuitului cu muscă artificială, la puțin peste un an de la această imortalizare.
Din păcate, din sălbatica natură și apa "clocotindă" a Cascadelor Mari
n-a mai rămas mare lucru: pe această porțiune vechea albie este seacă,
râul curgând printr-o conductă spre o MHC, iar vegetația a avut de suferit major în
timpul lucrărilor de amenajare ale tubulaturii...
Cât despre tânărul de atunci, acum cam de vârsta lui Nea Ion la momentul fotografiei, a rămas să ducă pe mai departe frumoasa pasiune a pescuitului cu muște artificiale, încercând să vă capteze atenția și interesul cu aceste rânduri.
O, tempora!
Până la o nouă postare, lansări precise și pești pofticioși!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu