Duzina

Deoarece și de acestă dată încercările mele de a ajunge la Doda Pilii au eșuat, mi-am zis să-mi ostoiesc oful în Biroul Verde că mâine-poimâine se închide sezonul de pescuit pe apele montane!

Ajuns la fața locului aveam să am parte de două surprize.

Prima este aceea că am fost abordat de către pădurar chiar înainte a începe pescuitul, cerându-mi politicos să prezint autorizația de pescuit. O dată prezentată și totul fiind în regulă am mai schimbat câteva amabilități după care fiecare ne-am văzut de treabă. După ce mai bine de câțiva ani nu m-a întrebat nimeni de sănătate în acest an am fost verificat de două ori pe două râuri diferite! Las' că-i bine!👍

Cea de a doua a fost că am dat peste o apă extrem de scăzută și foarte limpede. Am mai pescuit în astfel de condiții și de fiecare dată s-a dovedit dificilă păcălirea păstrăvilor.

Am abordat râul deplasându-mă cu multă precauție, insistând cu lansările în fiecare colț al său.

Debitul scăzut, scurgerea apei printre bolovani și lumina filtrată de pădure sau directă au făcut ca unele cadre naturale să pară ca fiind rupte dintr-o grădină japoneză.

Aproape de fiecare dată primele la muscă au fost albiturile de toate tipo-dimensiunile, nedându-mi pace întreaga zi.

În atare condiții am fost mulțumit când la finalul zilei am avut o duzină de păstrăvi păcăliți cu una și aceeași muscă uscată, Sedge-tenk: aceea invenție cu cap din foam și caracteristici ale muștelor tenkara.
Că se putea și mai bine? Desigur! Dar ratările nu se contorizează!😀

Până la o nouă postare, lansări precise și pești pofticioși!