Dimineața. Deschid poarta și-mi scot "utilajul" (motocicleta).
Un vecin, ceva mai în vârstă, mă abordează politicos întrebându-mă unde plec.
N-am de lucru și-i spun că la pescuit.
După o scurtă istorioară al cărei final este că nu i-au plăcut nici vânătoarea, nici pescuitul îmi urează din suflet: noroc! baftă! succes!
Îi mulțumesc protocolar, dar în gând aveam numai sudalme!😡
Cred că pentru acei cititori avizați și împătimiți situația a fost clară: mai bine renunțam și rămâneam acasă!
Pornesc la drum către unul dintre râurile dragi mie și pe care în acest an n-am ajuns deloc.
Surpriză! Drumul forestier puternic deteriorat, (aluviuni, șleauri, grohotiș) mă pune la grea încercare!
Pe undeva mă bucur, căci e semn că n-au mai trecut de mult camioanele de extracție a lemnului.
Apa mică și extrem de limpede.
Emergerul de la capăt de leader își face treaba și ademenește câțiva păstrăvi.
Din păcate nu toți ajung în fața aparatului foto, după cum puteți viziona în materialul video (click).
Gândul mă duce de fiecare dată la vecinul binevoitor! Sudalme, ca-n revistele PIF de odinioară! 😡
Dincolo de partida de pescuit și atitudinea mea non-europeană cu privire la vecinul, bucuria a venit din faptul că mai peste tot erau prezenți păstrăvi mai mici decât degetul!
Curios că de fiecare dată zona mai productivă a fost cea din amonte, de acestă dată lucrurile stând invers.
Drumul de întoarcere mă supune din nou la efort fizic și mental.
Scăpăm teferi, atât eu, cât și "utilajul", cu promisiunea că nu mă voi mai avânta într-o nouă astfel de aventură. Oare?
Până la o nouă postare, lansări precise și pești pofticioși!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu